Cancerul pulmonar

 

Adenocarcinomul

Definitie si caracteristici din punct de vedere medical

plamaniMortalitatea din cauza cancerului pulmonar nu este inca surclasata de nici o alta malignitate, chiar daca prevalenta (numarul de cazuri) lui este depasita de cancerul de prostata si de cancerul mamar.

Doar 14% din pacientii diagnosticati cu cancer pulmonar supravietuiesc pe o perioada de timp mai indelungata (5 ani).

Una dintre cauzele cancerului pulmonar identificata de catre medicina este fumatul. Cu toate acestea, procentul de bolnavi care au fumat este sub 60%, ceea ce indica faptul ca nu se poate lua in considerare numai fumatul. De asemenea, mediul toxic (acesta insemnand chiar si viata intr-un oras aglomerat si poluat) este considerat o potentiala cauza a cancerului pulmonar.

 

Cum se face atunci ca nu toti cei care traiesc in marile orase, aglomerate si poluate, fac cancer pulmonar? Sau cum se explica un caz de cancer pulmonar la o persoana care nu a fumat niciodata si nu a trait nici intr-un mediu toxic?

Inainte sa raspundem la aceste intrebari, este bine sa stim ca si cancerul pulmonar este de mai multe feluri:

  1. Cancerele pulonare nonmicrocelulare
  2. Adenocarcinomul – reprezinta cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat (30-40% dintre pacienti)
  3. Carcinomul cu celule scuamoase (30% dintre pacienti)
  4. Cancerul cu celule mari (10% dintre pacienti)
  5. Carcinomul cu celule mici (20% dintre pacienti)
  6. Carcinoidul pulmonar (1% dintre pacienti)
  7. Alte forme de cancer pulmonar

Sursa: http://romaniancancerleague.org/romana/?page_id=65)

 

Perspectiva NMG asupra adenocarcinomului pulmonar

Un adenocarcinom pulmonar este cel care afecteaza tesuturile coordonate de trunchiul cerebral si este legat intotdeauna de frica puternica (activa) de moarte.

Tuturor fiintelor vii le este proprie nevoia de supravietuire, ceea ce inseamna ca le este frica de moarte, dar aceasta frica este in subconstient, ferindu-ne de pericole. Daca nu ar actiona aceasta frica, in multe situatii am avea de suferit (inchipuiti-va cum ar fi sa nu ne pese ca ne calca masina).

Mecanismul este urmatorul: sunt intr-o situatie in care viata imi este amenintata (mi se spune ca am un cancer la ficat). In acel moment, creierul receptioneaza un singur impuls – moartea. Si actioneaza in consecinta.

 

Cum?

In natura, organismul viu poate muri de sete, de foame, de lipsa somnului sau sufocat. Cea mai rapida moarte este cea prin sufocare, pentru ca daca fara hrana, apa si somn poti trai saptamani sau zile, fara aer moartea survine aproape imediat.

Avem tabloul general. In momentul in care primim diagnosticul socant, poate aparea frica de moarte. Aceasta va afecta releul din trunchiul cerebral care regleaza activitatea alveolei pulmonare.

Imi este frica de moarte – incep procesul de proliferare celulara la nivelul alveolei pulmonare, deoarece avand mai multe alveole pulmonare, voi avea mai mult aer. Si avand mai mult aer imi cresc sansele de supravietuire.

 

Pe tot parcursul fazei de conflict activ (A doua lege biologica) alveolele mele pulmonare se multiplica. Sa presupunem acum ca imi refac analizele la ficat si, surpriza, primele analize au fost gresite. Ficatul meu este in regula. Acum rasuflu usurata, am scapat, nu voi muri. In acelasi moment, se rezolva si conflictul emotional legat de moarte, iar creierul stie ca la nivelul plamanului sunt prea multe alveole pulmonare si ca acestea trebuie eliminate.

Deci se trece in faza a doua a bolii (a programului biologic special) – faza de vindecare.

In general, oamenii cred ca microbii cauzeaza asa-zisele boli. Era rezonabil sa crezi asa, deoarece microbii sunt prezenti in bolile infectioase.

Acest lucru nu este chiar asa in NMG – este ca si cum ai spune ca pompierii dau foc (unde este un incendiu sunt de obicei si pompieri, nu?).

 

Microbii sunt folositi de organism pentru a distruge celulele care sunt in plus…

…in cazul nostru alveolele pulmonare care s-au dezvoltat de la inceputul fazei de conflict activ si pana la intrarea in faza de vindecare. Tumoarea este descompusa in timpul fazei de vindecare cu ajutorul micobacteriilor, cum ar fi Mycobacterium tuberculosis (micobacteria tuberculozei). Aceasta distruge tesutul in exces, lasand gauri (caverne) in plamani.

Un exemplu elocvent, care sustine aceasta teorie, este pandemia de tuberculoza de dupa Al Doilea Razboi Mondial. Cum se explica aceasta pandemie?

In timpul razboiului, frica de moarte este activa si retraita conflictual de populatia care traieste in zone din apropierea frontului sau expuse la atacuri (ex.: bombardamente). Astfel ca, pe toata perioada razboiului, la nivelul plamanilor a avut loc o proliferare a alveolelor pulmonare. La sfarsitul razboiului frica de moarte acuta a disparut (nu mai exista posibilitatea sa iti cada o bomba pe casa si sa mori) si populatia a intrat in faza de vindecare – descompunerea tuberculoasa a tumorii.

Pentru ca razboiul a durat mult, pentru ca cei care sunt bolnavi de tuberculoza au nevoie de conditii de viata foarte bune (mai ales hrana bogata in grasimi animale), iar aceste conditii nu erau in nici un caz in acea perioada, mortalitatea a fost foarte ridicata.

Este adevarat, nu toti cei care au avut de-a face cu razboiul s-au imbolnavit. Dar nu toti suntem la fel, nu tuturor ne e frica de moarte. Poate frica lor era sa nu ramana fara adapost, sa nu ramana singuri… Iar aceste emotii afecteaza alte organe.

 

recomandareFoarte multe cancere au ca metastaza cancerul pulmonar. De ce?

Pentru ca in momentul in care pacientul primeste diagnosticul de cancer, acesta se sperie, se gandeste la rata de supravietuire la tipul de cancer cu care a fost diagnosticat si daca rata de supravietuire este mica, cresc sansele ca pacientului sa I se activeze frica puternica de moarte si sa dezvolte un adenocarcinom pulmonar.

Recomandare: Invatati cum va functioneaza organismul (ca boala nu este decat un program biologic special de supravietuire – A cincea lege biologica) pentru a nu va speria de diagnosticul medical si a retrai o frica acuta de moarte, care poate duce la un „nou cancer”, asa numitele „metastaze pumonare”.